Free Web Hosting Provider - Web Hosting - E-commerce - High Speed Internet - Free Web Page
Search the Web

Situatia politica
Basarabia la rascruce - Cuprins | Situatia politica | Miza alegerilor din 25 februarie 2001 | Succesiunea guvernelor in ultimii doi ani | Situatia economica | Mafia de stat | Situatia Mitropoliei Basarabiei | Cadrul regional si geopolitic | Ofensiva Rusiei | Links
Cuvant inainte


"Basarabia la rascruce" este un material realizat de un grup de tineri basarabeni, absolventi ai unor facultati de jurnalistica, stiinte politice si economice, care si-au propus sa ofere opiniei publice romanesti, factorilor politici si mediilor de presa, o scurta analiza documentara asupra situatiei din "tara vecina" - Republica Moldova. Grupul functioneaza sub forma unei confrerii colegiale lipsite de ierarhii, formata prin intermediul internet-ului ca o comunitate virtuala preocupata de Basarabia si nu numai.

Acest demers a plecat de la nevoia clara, obiectiva, de a aduce la cunostinta publicului romanesc cateva date elementare ce privesc evolutia situatiei politice si social economice a micului dar totusi importantului, - dupa cum se va vedea si din perspectiva ruseasca - teritoriu romanesc de dincolo de rau, momentan Republica Moldova, dar cu perspectiva (nefericita dar cum nu se poate mai acuta) de a redeveni RSS Moldova sau ceva asemanator. Aici, comunismul a imbracat haina etnica (istorie veche care se repeta) si prin abile manevre sau dupa caz, prin forta bruta, se pregateste sa revina pe fata de data asta, la conducerea micului tinut romanesc. Perspectiva este amenintatoare fie si numai daca luam in sema sloganul electoral al uneia dintre gruparile comuniste: "S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci!). Pe veci, fara dar si poate.

Alegerile parlamentare din primavara anului 2001 reprezinta cel mai important eveniment din ultimul deceniu de existenta al "statului independent Republica Moldova". Pentru romani, fie ei aflati incoace ori dincolo de Prut rezultatele acestor alegeri, in care pentru prima oara, castigatorii iau totul, si parlamentul si presedintia si guvernul, dintr-o singura miscare, vor fi mult mai importante decat se vede la o prima aruncatura de ochi. Intreaga configuratie a zonei se va reordona in raport cu rezultatele votului.

Este greu de crezut ca Romania nu va fi afectata. Cu toate acestea, noi, "moldovenii" spatiului virtual, observam cu uimire ca nici presa, nici opinia publica, nici clasa politica romaneasca nu dau semne ca ar intelege ca valul frontierei rusesti, purtat de comunistii lui Voronin si de celelalte unelte ale Moscovei cuibarite in varful ierarhiei politice de la Chisinau, va aduce curand frigul si in casele romanilor din Romania.

In ce ne priveste, ne-am asumat, pripit oarecum si impinsi de stringenta contextului politic din Moldova, intentia de a realiza o colectie de date si informatii cu caracter public, binecunoscute in mediile informate din Occident, de exemplu, dar practic ignorate in mediile romanesti, dupa cunostinta noastra. Am plecat de la constatarea unei lipse acute de informatii cu privire la situatia din Basarabia, atat in mediile politice cat si in cele gazetaresti. Mai toate pasajele acestui material sunt preluate de la agentiile de presa si ziarele din Moldova, ori sunt culese din spatiul virtual, aduse de Internet.

Cea mai mare parte a cazurilor de coruptie prezentate au fost scoase la iveala de Comisia de Ancheta a Parlamentului Moldovei, de Curtea de Conturi si de Procuratura. Unele au fost cercetate de organele de ancheta sau se afla inca in cercetare atat in Moldova cat si in alte tari confruntate cu activitatile infractionale ale clanurilor politice din Republica. Nici un dosar de ancheta nu s-a finalizat pana acum cu trimiterea dupa gratii a celor vinovati, altfel bine cunoscuti de intreaga opinie publica din Moldova.

"Basarabia la rascruce" este o lucrare documentara libera de copyright, destinata liberei informari, realizata gratuit si oferita gratuit. Lucrarea circula si in spatiul virtual si poate fi copiata de la adresa www.intelnet.8m.net sau www.intelmedia.8m.com. Primim cu bucurie orice comentarii, fie ele pozitive sau negative si, de ce nu, asteptam si alte date ori informatii utile la adresele de email: intelmedia@mail.md si intelnet@mail.md .

Ne cerem scuze anticipat pentru scaparile de litera ori absenta unor diacritice, pe alocuri, precum si pentru lipsa mentionarii citatelor, surselor, bibliografiei, a notelor de subsol si a addendei, care se datoreaza pe de o parte vitezei de redactare cat si, probabil, neobrazarii specifice varstei.

Inca odata precizam in incheiere ca orice parti ale materialului pot fi preluate liber, multiplicate si folosite de oricine fara nici o restrictie. Subiectivismul unor aprecieri si al unor puncte de vedere cuprinse in acest material il consideram firesc si credem ca ne poate fi trecut cu vederea, daca admitem ca optiunea, nu atat rusofoba, cat antisovietica, asumata de "semnatari" este in fond doar o atitudine de bun simt.

Autorii

BASARABIA LA RASCRUCE


"Astazi, Moldova, in pofida dimensiunilor sale mici si a posibilitatilor
corespunzatoare, devine pentru Rusia unul din punctele cheie in CSI."
"Nezavisimaia Gazeta" - August 2000





Ce este "Republica Moldova" in cateva cifre si date


Actuala "Republica Moldova" si-a proclamat independenta nationala la 27 august 1991. Moldova a reusit sa devina in scurt timp membra a ONU, OSCE, Consiliului de Cooperare Nord Atlantic, Parteneriatul NATO pentru Pace, Consiliului Economic de Cooperare a Marii Negre, Initiativei Central Europene, si, totodata, a Comunitatii Statelor Independente (CSI). Moldova este primul stat din CSI acceptat ca membru al Consiliului Europei. Constitutia Republicii Moldova, adoptata la 29 iulie 1994, garanteaza autonomia Unitatii Administrativ Teritoriale Gagauzia si regiunii Transnistria. Īn 1994, prin referendum, Moldova a respins alternativa unirii cu Romania. Dupa modificarea Constitutiei in iulie 2000, Moldova a devenit o democratie reprezentativa cu un sistem parlamentar de guvernare.
Suprafata: 33. 700 km/p; Distante: Nord-Sud - 350 km; Vest-Est -150 km. Asezare: intre Prut si Nistru. Vecini: Romania, Ucraina.
Clima: temperat-continentala. Relief: campie deluroasa - padure, silvo-stepa, stepa. Alt. maxima: 430 metri.
Populatia: 4.463.000 locuitori, dintre care: 64,5% "moldoveni", 14% ucraineni, 13% rusi, 3,5% gagauzi, 2% bulgari, 1,5% evrei etc. Religie: 98,5% ortodocsi, 1,5% mozaici. 47 % din populatie locuieste la oras.
Capitala: Chisinau: 800.000 locuitori, dintre care 50% rusi. Alte orase mai mari: Tiraspol: 194.000 locuitori, dintre care 70% rusi. Balti: 157.000. Tighina/Bender: 137.000.
Limba oficiala - "moldoveneasca".
Presedinte: Petru Lucinschi (Kiril Kirilovici)

2001 - an hotaritor pentru Moldova

Din punct de vedere economic, Republica Moldova traverseaza una dintre cele mai dificile perioade de dupa 1991. Dupa criza economica rusa din 1998 importurile si exporturile moldovenesti s-au prabusit datorita dependentei fata de spatiul sovietic. Datoriile externe catre Rusia, Ucraina si Romania, legate in special de importurile de energie, greveaza bugetul deficitar al Republicii. Una dintre ramurile care asigura, totusi, un anumit echilibru economic - agricultura - a fost serios afectata de seceta prelungita. Practic, Republica Moldova risca sa intre in noul an 2001 fara resurse energetice, fara suficienta hrana pentru populatie si, ceea ce este si mai grav, fara resursele financiare prin care sa compenseze aceste neajunsuri.

In ceea ce priveste problema Transnistriei, lucrurile sunt departe de a putea fi rezolvate curand. Desi face parte oficial din teritoriul Republicii Moldova, Transnistria are, de fapt, un guvern care conduce regiunea, dar pe care nu il recunoaste nimeni. In ceea ce priveste problema retragerii Armatei a 14-a, acordurile diplomatice cu Rusia prin care aceasta sa fie retrasa de pe teritoriul actual au fost in mare parte incheiate, insa masurile practice nu au fost puse inca in aplicare. Singura sansa de perspectiva a Moldovei ar putea fi cuprinderea in procesului de integrare europeana si euro-atlantica. Anul acesta insa este un an cheie si deoarece la sfarsitul lui 2001 expira termenul de retragere a trupelor rusesti de pe teritoriul Moldovei, mai precis din Transnistria. Rusia , evident nu are intentia sa-si tina promisiunile si cauta o cale de iesire din aceasta situatie, nevand nici cea mai mica intentie de a renunta la controlul militar regional.

Politica Rusiei este de mentinere a controlului asupra unui teritoriu pe care se poate conta (Transnistria), ceea ce da posibilitatea controlului asupra unui teritoriu mai larg, care include Moldova, prin asa-zisa mediere pentru incheierea conflictului, prin pastrarea fortelor militare pe teritoriul ocupat si afisarea ca "garant" al pacii si utilizarea mecanismelor economice. Republica Moldova este mentinuta intr-o izolare care, pe termen lung, va genera in continuare dependenta politica si economica, situatie la care isi aduce o importanta contributie politica ambigua si duplicitara a clasei politice de la Chisinau, aflata vadit, in cea mai mare parte, sub influenta sau chiar controlul Kremlinului.

Alegerile parlamentare din 25 februarie

Campul politic - partide si aliante

In data de 25 ianuarie s-a incheiat depunerea listelor la Comisia Electorala Centrala. Partidul Popular Crestin Democrat a reusit sa fie primul partid incris in buletine, prezentandu-se la CEC in data de 12 ianuarie, la ora 6.00 dimineata, cu listele complete (ordinea tiparirii in buletinele de vot este ordinea sosirii si inscrierii la CEC). Campania electorala dureaza 45 de zile, jumatate din durata normala, iar ziua alegerilor este fixata in data de 25 februarie. Costul oficial al campaniei - 7 milioane de lei, adica aproximativ 500.000 de dolari.

Pentru cele 101 locuri de deputati sunt inscrisi in total 1.672 de candidati. Din cei 1.672 de candidati, 73 au ocupat functii de deputat si in Parlamentul precedent. PCRM - 32; 11 deputati candideaza pe lista PRCM, 7- pe lista PD, cate 6 - pe listele PPCD si PFD, 5 - pe lista Aliantei Braghis, 3 - pe lista PNL, 2 - pe lista PNTCD si 1 - PTCD.

OSCE si-a inceput deja misiunea de monitorizare pe termen lung a campaniei electorale. Misiunea este condusa de Excelenta Sa Ambasadorul Charles T. Magee din SUA. Din misiune fac parte 8 reprezentanti ai SUA, Italia, Bulgaria, Norvegia, Slovacia, Polonia si Germania. Vor mai sosi la Chisinau inca 80 de observatori din tarile membre ale OSCE. Una dintre primele declaratii publice ale ambasadorului Charles Magee, sef al Misiunii OSCE de monitorizare a alegerilor din R. Moldova atentioneaza: "Riscul falsificarii alegerilor este foarte mare".

Din numarul total de 2.400.000 de alegatori inscrisi pe liste, peste 150.000 se afla in Transnistria. Autoritatile de la Tiraspol au refuzat sa admita organizarea sectiilor de votare pentru alegerile parlamentare de la 25 februarie pe motiv ca Transnistria este un stat separat in care Republica Moldova nu are reprezentanta diplomatica. Vor exista totusi opt sectii speciale de votare pe malul drept al Nistrului, pe linia de "frontiera".

Deputatul comunist Aleksandr Radcenko din Sovietul suprem de la Tiraspol, considera ca ar fi binevenita organizarea sectiilor de votare in partea stanga a Nistrului, in vederea acumularii de catre PCM a unui numar mare de sufragii. Reprezentantii gruparilor bolsevice si rusofone - Aleksandr Radcenko, Oleg Horjan si Nikolai Buceatki - au participat, la 12 ianuarie curent, la congresul Partidului Comunistilor, desfasurat la Chisinau.

Opozitia transnistreana, sustinatoare a comunistilor, este interesata de deschiderea in regiune a sectiilor de votare. in alegerile parlamentare din 25 februarie, Partidul Comunistilor din Moldova nu va reusi sa acumuleze numarul necesar de voturi pentru a forma o majoritate parlamentara, in cazul in care la scrutin nu vor participa si locuitorii regiunii transnistrene. Radcenko a depus eforturi pentru a convinge conducerea RMN sa accepte organizarea de alegeri dar presedintele sovietului suprem, Grigori Marakuta a anuntat ca administratia republicii transnistrene autoproclamate nu va permite desfasurarea alegerilor in localitatile din partea stanga a Nistrului si nici nu va asigura transportul celor care doresc sa se deplaseze la sectiile de votare din partea dreapta a Nistrului.

Initial se credea ca nici la Comrat nu vor avea loc alegeri dar pana la urma Adunarea Populara a Unitatii teritorial-administrative Gagauz-Yeri a adoptat decizia de participare a locuitorilor autonomiei gagauze la scrutinul din 25 februarie. Primarii din unele localitati refuza totusi sa deschida sectii de votare, influentati de baskanul gagauz Dimitri Croitor.

Gagauzii au recurs la un adevarat santaj pentru a permite desfasurarea alegerilor. Adunarea Populara a Gagauziei era nemultumita ca in Parlamentul Republicii Moldova nu exista deocamdata deputati din UTA Gagauzia. Pentru a obtine bunavointa Comratului, Guvernul Republicii Moldova a aprobat transmiterea patrimoniului de stat in proprietatea publica a UTA Gagauzia, la inceputul lunii ianuarie. Cota statului in capitalul social al intreprinderilor transmise in gestiunea Gagauziei era de 64-96 %.

Astfel in proprietatea Gagauz-Yeri s-au transmis SA "Ekini" (Comrat), SA "Berechet" (Ciadir-Lunga), Fabrica de fermentare a tutunului din Ciadir-Lunga, SA "Arnaut-Petrol", "Ciadir-Petrol" si "Vulcanesti-Petrol", precum si reteaua de irigare a lacului Ialpug. Din lista respectiva a fost exclusa deocamdata Fabrica de vinuri "Chirsova", intreprinderea urmand a fi cedata Gagauziei dupa rambursarea totala a creditului de 5 mil. dolari americani, suma de care fabrica a beneficiat sub garantia Guvernului Republicii Moldova.

In 10 ianuarie deputatii din Comrat au transmis Parlamentului si Presedintiei de la Chisinau dorinta lor ca in Legislativ sa aiba mandate asigurate cel putin patru deputati gagauzi. Voronin s-a deplasat la Comrat si le-a cerut deputatilor din Adunarea Populara a autonomiei gagauze sa semneze un acord de sustinere a PC in alegerile parlamentare introducand in schimb in listele electorale ale PC opt candidati de nationalitate gagauza, inclusiv primul baskan (guvernator) al Gagauziei, Gheorghi Tabunscic. Gagauzia este considerata, in mod traditional, o regiune "rosie" a Moldovei, in ultimele alegeri parlamentare, din 1998, PCM a obtinut peste 70 % din voturile alegatorilor gagauzi.

Propunerea de modificare a Codului Electoral, care ar stabili o cota de reprezentativitate in Parlamentul de la Chisinau a deputatilor din partea autonomiei gagauze, alesi in UTA Gagauz-Yeri pe circumscriptii electorale, va fi inaintata noului Legislativ imediat dupa alegeri. Pentru desfasurarea alegerilor parlamentare din 25 februarie curent in UTA Gagauz-Yeri vor fi deschise aproximativ 60 de sectii de votare.

Aproximativ 600.000 de alegatori nu vor putea fi prezenti la vot deoarece se afla peste granite, la munca. Oficial, peste hotarele Republicii Moldova nu s-ar afla decat in jur de 13.000 de cetateni ai Moldovei cu drept de vot, respectiv in Rusia - 7.358 , Cehia - 1.501, Grecia - 2.783 si Israel - 759 de cetateni. Cei aflati ilegal peste granite nu vor veni la vot, in circumscriptiile care vor fi organizate la ambasade, deoarece se tem ca vor fi luati in evidenta si vor avea de suferit. Nu exista date certe din care sa rezulte cati dintre cetatenii moldoveni aflati ilegal peste hotare sunt alogeni, dar se stie ca, in general, alogenii sunt masati in orase si au un trai mai bun decat romanii, detinand parghiile economice si controland aproximativ 80% din comertul si afacerile Moldovei deci motive ca sa plece in strainatate la munci necalificate, in general, si prost platite, nu prea ar avea. Precizarea este necesara pentru a dobandi o imagine cat mai apropiata de realitate cu privire la compozitia si numarul celor care vor participa la vot.

Adunand suma celor 600.000 de moldoveni aflati peste hotare si pe cei 150.000 din Transnistria care vor fi impiedicati sau descurajati sa participe la vot, intr-un fel sau altul, rezulta ca soarta tarii va fi hotarata doar de catre aproximativ 75 % din electorat, din care mai trebuie scazuti cei aproximativ 30 % care nu vor sa participe la vot, conform sondajelor, rezultand in final ca votul va fi hotarat doar de 45 % din populatie. Avand in vedere ca minoritatile de regula se duc la vot si voteaza compact, si estimand ca din cele 45 de procente de alegatori ramase - 20 % reprezinta minoritarii de limba rusa, deci aproape jumatate din electoratul ramas dupa scaderile succesive efectuate, intelegem de ce Voronin are asigurat un procent de 30-40 % de locuri in Parlament si de ce Moldova apare colorata in rosu pe harta Romaniei de odinioara.

In Moldova sunt inregistrate 31 de partide si formatiuni politice. Dintre acestea s-au inscris la Comisia Electorala Centrala, in ordine:

Partidul Popular Crestin Democrat (presedinte Iurie Rosca);
Blocul electoral "Credinta si Dreptate", compus din Partidul Reformei (presedinte Mihai Ghimpu), Partidul National Roman (presedinte Ion Buga). Copresedinti ai blocului electoral Mihai Ghimpu, Ion Buga;
Partidul Comunistilor din Republica Moldova (presedinte Vladimir Voronin);
Partidul National Liberal (presedinte Mircea Rusu);
Miscarea social-politica "Pentru Ordine si Dreptate" (presedinte Iurie Colesnic);
Partidul Renasterii si Concilierii din Moldova (presedinte Mircea Snegur);
Partidul Democrat din Moldova (presedinte Dumitru Diacov);
Partidul taranesc Crestin Democrat din Moldova (presedinte Vladimir Reus);
Blocul electoral "Alianta Juristilor si Economistilor", compus din Noul Partid National Moldovenesc (presedinte Ion „urcanu), Partidul Demnitatii Civice din Moldova (presedinte Ion Lipciu). Presedintele blocului electoral -Gheorghe Avornic;
Blocul electoral "Edinstvo", compus din Partidul Republican din Moldova (presedinte Valeriu Efremov), Partidul Socialistilor din Republica Moldova (presedinte Veronica Abramciuc). Copresedinti ai blocului electoral Valeriu Efremov, Veronica Abramciuc;
Miscarea social-politica "RAVNOPRAVIE" (presedinte Valerii Climenco);
Partidul National taranesc Crestin Democrat din Moldova (presedinte Valeriu Muravschi);
Partidul Fortelor Democratice (presedinte Valeriu Matei);
Partidul Democrat Agrar din Moldova (presedinte Anatol Poposoi);
Blocul Electoral "Alianta Braghis", compus din Miscarea social-politica "Forta Noua" (presedinte Valeriu Plesca), Miscarea profesionistilor "Speranta-Nadejda" (presedinte Vladimir Florea), Partidul socialist din Moldova (presedinte Victor Morev), Uniunea Muncii (presedinte Gheorghe Sima), Uniunea Centrista din Moldova (presedinte Ion Morei), Partidul Democratiei Sociale "Furnica" (presedinte Ion Gutu);
Blocul electoral "Plai Natal", compus din Miscarea social-politica "Plai Natal" (presedinte Vladimir Babii), Liga Nationala a Tineretului din Moldova (presedinte Valeriu Strelet);
Partidul Social - Democrat din Moldova (presedinte Oazu Nantoi);

Valeri Klimenko, liderul Miscarii "Ravnopravie" (Egalitate in drepturi), este o formatiune care reprezinta interesele minoritatilor etnice. Grupurile etnice, potrivit lui Klimenko, desi constituie doar 35 % din populatie, controleaza 80 % din micul business urmand deci, dupa logica sa, sa capete dreptul de a controla si statul in aceeasi proportie "pentru a fi restabilita egalitatea in drepturi".

Partidul Comunistilor, Blocul "Edinstvo" si "Ravnopravie" sunt partide care au drept principal obiectiv "promovarea optiunilor minoritatilor etnice". Unul dintre manifestele electorale ale blocului "Edinstvo", editat desigur in limba rusa, este intitulat "S Rossiei na veciniie vremena!" (Cu Rusia - pe veci), iar in textul care urmeaza se arata ca doar o uniune "trainica" a R.Moldova cu Rusia va asigura locuri de munca si investitii.

 



E-mail: intelmedia@mail.md
Web Site: www.intelmedia.8m.com


Search
for